Fizica materialelor este direct implicata in domenii de activitate a caror diversitate suporta o permanenta expansiune. Alaturi de domeniile traditionale apar tot mai multe aplicatii in medicina, informatica, tehnica spatiala, electronica. Aplicatiile din domeniul medical sunt generate atat de cerintele deosebite impuse de practica, cat si de continua evolutie a medicinei ca stiinta. Astfel, prin aparitia conceptului de biocompatibilitate este necesara folosirea unor materiale de sinteza compatibile cu corpul uman (biomateriale) cu un spectru larg de proprietati si transformarea lor in dispozitive medicale care sa corespunda unor parametri functionali strict impusi. La randul lor, tehnicile medicale care presupun folosirea biomaterialelor, compatibile cu corpul uman, precum si metodele de interventii si investigatii clinice, au devenit extrem de sofisticate. Daca in trecut tehnicile medicale erau bazate pe principiul refacerii biologice naturale, acum sunt utilizate tehnicile medicale care presupun folosirea dispozitivelor realizate din biomateriale pentru refacerea mai rapida a tesuturilor sau a functiilor umane, deoarece se reduce perioada de inactivitate a pacientilor.